Uncategorized

23 august 1595


Multi  romani isi aduc aminte in zilele noastre ca de 23 august, intre 1948 si 1989 se serba Marea Revolutie Antifascista a romanilor. In fapt a fost o zi importanta pentru noi, ziua in care Majestatea Sa a luat o decizie ce a salvat statul roman de la transformarea intr-o republica sovietica socialista dar i-a  compromis viitorul democratic.

Dar, pe 23 august insa in 1595, romanii luptau intr-o alta mare batalie, importanta pentru prima unificare a intregii suflari romanesti. Ostenii Tarii Romanesti erau fata in fata cu soldatii celei mai mari puteri militare a secolului XVI, Imperiul Otoman. Pe campia de la Calugareni, Domnul Tarii Romanesti Mihai Viteazul, in fruntea a 10.000 de soldati romani incerca sa tina piept celor 20.000 de turci comandati de Sinan-pasa. Raportul de forte era clar in defavoarea romanilor, care conform izvoarelor istorice dispuneau de 12 tunuri de camp. Turcii se pare ca aveau in jur de 30 de tunuri.  Totusi, in zilele noastre manualul de razboi al oricarui cursant al unei scoli militare din lume spune ca daca vrei sa cuceresti un oras, o reduta, sau sa invadezi cu succes un alt stat raportul minim de soldati trebuie sa fie de 3:1 in favoarea  celui care ataca. La Calugareni, Mihai Viteazul, aflat in evidenta inferioritate, a ales  un teren mlastinos, chiar langa raul Neajlov care nu a permis otomanilor sa isi desfasoare fortele si sa le foloseasca la capacitatea lor maxima. Oare ce s-ar fi intamplat daca totusi turcii ar fi avut raportul de trei la unu in favoarea lo? Avand in vedere terenul unde s-a dat batalia, oare Mihai ar mai fi iesit victorios in cele din urma?

Desfasurarea bataliei

Despre Batalia de a Calugareni trebuie precizat un amanunt important. Acela este ca nu a fost o victorie clara a romanilor ci una mai degraba tactica. Aceasta batalie a avut trei faze, toate consumate in ziua de 23 august. In dimineata acelei zile cavaleria romaneasca a atacat prin surprindere cavaleria otomana respingand-o peste Neajlov. Mihai a organizat mica lui armata pe doua linii avand 10 tunuri pe malul de nord al raului. O rezerva de 6.000 de secui ai lui Albert Kiraly a fost pastrata la o distanta destul de mare, la nord-vest de Calugareni. Miscarea s-a dovedit o fi una inteligenta pentru ca mai tarziu, in acea zi, otomanii aveau sa incerce sa atace oastea lui Mihai exact prin acel loc. Sinan Pasa, dupa respingerea cavaleriei sale si-a trimis peste raul Neajlov 12.000 de luptători. După ce i-a lăsat pe turci să treacă peste râu, Mihai i-a supus unui puternic bombardament de artilerie, după care i-a atacat în forţă, alungându-i la sud de Neajlov. Prima fază a bătăliei s-a încheiat în favoarea românilor.
Faza a doua a bataliei a inceput la pranz cand Sinan Pasa a decis sa trimita in lupta toti soldatii de care dispunea. Ienicerii au atacat frontal podul, in timp ce Satargi Pasa – care trebuia sa devina beilerbei al Tarii Romanesti – si Hassan Pasa au atacat pe flancuri. Artileria, archebuzierii si infanteria romana au reusit sa opreasca atacul. In acelasi timp insa spahii din flancul drept al otomanilor au declansat o manevra de invaluire si au amenintat aripa stanga a armatei romane. In urma atacurilor frontale si din flanc, domnitorul roman a decis sa se retraga cu esalonul intai catre rezervele din spatele Calugarenilor. Odata terminata retragerea si trupele romane reunite, inaintarea turcilor a fost oprita.

A treia faza a bataliei a inceput in dupa-amiaza acelei zile, cand romanii au trecut la o ofensiva puterncia care a aruncat oastea otomana peste podul de la Neajlov. Sinan Pasa, in incercarea de a stabiliza situatia a incercat sa avanseze in fata unor trupe de elita, dar atacurile constante ale romanilor au declansat o veritabila debandada in randurile ostirii otomane, care a antrenat si garda lui Sinan Pasa. Doar interventia lui Hasan Pasa a scapat oastea turca de un veritabil dezastru militar.

Concluzie

Aceasta zi a fost in mod constant data la o parte din calendarul istoric al romanilor, uitata prin sertarele memoriei trecutului pentru nimeni nu avea interes sa reinvie spiritul nationalist al poporului nostru. Prin comparatie, 23 august 1944 a fost o zi in care liderii politici ai Romaniei de atunci au luat o decizie. Buna sau proasta, asta ramane de dezbatut doar de catre istorici.  Daca ar fi sa serbam din nou 23 august, ce date dintre cele doua ar trebui serbate de romani? Cand au fost romanii demni, in 1595 sau in 1944?

Anunțuri

12 thoughts on “23 august 1595”

  1. greu de raspuns. in prezent, razboiul romano- roman, nu permite o evaluare corecta.pana si dreptatea regelui este pusa la indoiala, ca ne place sa ne dam destepti, fara a fi nativ.Orice-as spune eu, cineva si-ar inchipui ca e mai credibil, si tot asa!Madi si Onu
    Dar de ce nu primescraspuns la comentarii? sa nu-mi irosesc bruma de minte, pe criz asta cumplita.

    1. Eu nu prea mai am timp sa scriu Solitaire, din cauza asta nu mai primesti raspunsuri la comentarii. Mi se pare cam dur spus

      razboiul romano-roman

      . Suntem cam ametiti ca sa mai intelegem ce ni se intampla.

      1. Ai zis ca romanii sunt un razboi cu romanii. Nu cred ca e un razboi intre noi, poate doar pe plan ideologic, insa in Romania ideologia fiecarui politica este una mai degraba inexistenta. As zice ca e un fel de „mancatorie” intre noi, ca sa crestem mai mult in ochii superiorilor. Raportarea poate ca ar trebui sa se faca la perioadele istorice in care au avut loc evenimentele, desi repet, ele seamana foarte mult si in ambele cazuri romanii erau pe punctul de a fi invadati de o putere straina.

        1. Răzvane, dar e o problema extrem de grava.
          E importanta sclifoseala mea veleitarista de dreapta ori de stanga, sau binele natiei romane, a ta, a mea, a noastra.?
          Cand vei citi că ma declar de stanga sau de dreapta, sa-mi spui, iti dau acest permis, ca sunt un psihotic, o zoaie, cum ne face e Basescu pe toţi. Tu nu vezi, ca ne mintim singuri, ca niste bigoti penibili, fiecare cu dumnezeul lui, dar habar n-avâd- cum arata? Halal conştiinţă politică, halal edificare ideologică.
          Bac ideologic, nivel 2011.Cu o „ură” anticomunistă de miroase oribil, Băsescu huzureşte în vila lui Ceauşescu, într-un dispreţ total, faţă de aşa zisii incompetenţi , pretinzându-se anticomunişti, dar care nu se jenează să profite de aşa zisele eşecuri comuniste. Etc, etc. etc.Îţi recomand, să-l citeşti pe Wilfred Martens, O Europă şi cealaltă, prefaţată de Helmut Kohl. Cu această viziune, au înţeles că ura ipocrit-ideologică diseminată printre nemţi nu vor fi devenit unii din cei opt mari ai lumii.
          Parol!
          Şi” intelectualul” Pleşu, îi cântă în strună lui Băsescu,ponegrindu-l pe Antoescu. Eu am impresia „relinsului” , poate i se va da şi spatele care i s-a întors.Ha ha, ce dracu, suntem luaţi de proşti? În final, să fie clar: când aud pe cineva jenându-se de pericolul de a se murdări de stânga, îl suspectez a avea tulburări grave, cu emisfera dreaptă. Nici nu-l iau în seamă, ca Funeriu, pe cei care au ratat BAC-ul.
          Şi cred că are dreptate!
          Al tău, care te supără poate, dar fiecare, cu înţelegerea lui ideologică..Madi şi Onu

    1. Ceea ce este foarte ciudat este ca si in 1595 si in 1944 Romania era amenintata de forte exterioare. Imperiul Otoman din sec XVI era identic cu URSS-ul inceputului de secol XX. Romania a fost mereu prinsa intr-o menghina a marilor puteri regionale. DIn nenorocire nu am avut luciditatea de a ne lupta mai mult si mai bine pentru niste cuceriri teritoriale care ar fi transformat tara noastra intr-o forta demna de luat in seama de vecini.

Da-ti cu parerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s